luni, 18 ianuarie 2010

Somn


Întotdeauna toti m-au iubit,
Cei ce ma urau m-au iubit cel mai tare.
Am trecut printre oameni
Mereu acoperita de dragoste,
Cum trec prin iarna
Acoperita mereu de ninsoare.
Legea talionului e fara mila.
Iubirea cere iubire
Cum sângele cere sânge,
Când ninge...
Ninsoarea îmi cere si mie sa ning.
Dar eu trec prin zapada dormind,
Tu esti semnul din care
Nu vreau sa mai ies,
Rar câte-o privire mai mare
Distrata, uituca visez,
Neaua moale îngheata pe mine,
Ma strânge,
Mi-e cald în somn si bine
Si stiu ca o sa mor,
As fi iertata
Daca m-as trezi din tine,
Dar nu-mi doresc decât,
De sub pleoapele închise izvorât,
Fâlfâitul acesta usor.
Trec dincolo cuprinsa de zapada,
Spre inima celui din urma labirint,
Unde m-asteapta-o dreapta judecata
Care-o sa ma gaseasca vinovata
Poate...
Si-o sa ma pedepseasca pentru toate
Iubirile pe care le-am netrait dormind.

Ana Blandiana