Cert e ca oamenii sunt atat de nefericiti si debusolati , incat ar trebui sa imi fie mila ...sa ne fie mila de cei mai multi ! Totusi ...mai bine prefera sa minta si sa se ascunda decat sa isi recunoasca neputinta si slabiciunea ...La urma urmei omul ceea ce seamana , aceea si culege !
Nu imi voi pierde speranta ! Totusi , e bine sa stiu cu cine am de luptat ....Nu se accepta naivii ! Nu am voie sa fiu naiva ....
4 comentarii:
,,Nu este patimă mai grea și care să prindă mai repede sufletele oamenilor ca invidia, iar aceasta, prea puțin întristându-i pe ceilalți, îi face rău, în primul rând, celui ce-o poartă.’’(Sfântul Vasile cel Mare)
Avem un mare dar, de a ne compara mereu unii cu ceilalţi. Dacă un semen de-al nostru are daruri mai multe decât noi, facem comparaţie între ale lui şi ale noastre, şi imediat devenim invidioşi, nemulţumiţi, cârtim împotriva Lui Dumnezeu şi Îl acuzăm că ne-a nedreptăţit. Dar nu conştientizăm, că fiecăruia a împărţit talanţii după puterea sa, după dragostea fiecăruia de a şi-i înmulţi. Cu cât ai primit mai mulţi talanţi, cu atât ai mai multă responsabilitate şi cu atât ţi se va cere mai multă socoteală la Judecata de Apoi. Dar de unde să ştim? Apoi credem, că doar noi avem greutăţi şi necazuri, că pe noi ne iubeşte mai puţin Bunul Dumnezeu decât pe alţi semeni, care o duc bine, care au de toate, care nu se confruntă cu nicio problemă. Mereu suntem tentaţi să ne comparăm crucea noastră spirituală cu a celor din jurul nostru. Suntem tentaţi mereu să îi invidiem pe cei de lângă noi, despre care credem că au o cruce frumoasă şi uşor de purtat. Dar noi de unde ştim cu ce se confruntă fiecare, ce încearcă fiecare să ascundă, poate după un zâmbet fals, după o stare materială bună, după tăcerea lor şi după răbdarea lor în ispite?
Ca să vezi bine şi corect tot ce se întâmplă în jurul tău, trebuie să cauţi iubirea de Dumnezeu şi semeni, smerenia, blândeţea, răbdărea, nerăutatea, acceptarea celor din jurul tău cu bune şi rele, nu trebuie sa priveşti o imagine deformată a celor din jurul tău, datorită egoismului tău, datorită invidiei tale, datorită răutăţii tale. Să ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne dăruiască arme împotriva invidiei, virtuţi care să ne însănătoşescă sufletul, fiindcă aşa cum a spus Socrates: ,,Invidia este ulcerul sufletului’’
,,Invidia este ulcerul sufletului’. buna asta ! si reala ...!
Da. Stiu!
Sufletul frumos este intotdeauna invidiat, pentru ca Dumnezeu îi dă strălucire!
Trimiteți un comentariu